Problema punctelor de trecere a Dunării între Bulgaria și România rămâne nerezolvată, în ciuda multiplelor discuții bilaterale. Ministrul bulgar al Transporturilor, Grozdan Karadjov, a declarat recent în fața Comisiei parlamentare pentru transporturi că partea română continuă să tergiverseze orice inițiativă privind îmbunătățirea conectivității fluviale.
„Am avut numeroase întâlniri cu autoritățile române, însă nu s-a făcut niciun progres real. Am cerut, cel puțin în perioada lucrărilor de reparații, ca feriboturile să fie lăsate să opereze printr-o procedură accelerată. Acestea pot gestiona până la 25% din traficul total. Totuși, România refuză să colaboreze în această direcție”, a afirmat Karadjov.
O întâlnire importantă este programată pe 4 iunie la Luxemburg, cu participarea comisarului european pentru transporturi, Apostolos Zidzikostas, și a delegațiilor din Bulgaria, România și Grecia. Scopul este găsirea unor soluții pentru fluidizarea traficului pe Dunăre. Cu toate acestea, potrivit lui Karadjov, România a respins invitația, probabil din cauza alegerilor prezidențiale din această perioadă.
Ministrul bulgar a reiterat dorința Bulgariei de a construi cinci puncte de trecere peste Dunăre, inclusiv poduri și rute de feribot. „Sub conducerea mea, vom continua să luptăm pentru mai multe opțiuni de traversare a fluviului. Dunărea nu trebuie să fie un obstacol, ci un coridor strategic pentru transport și dezvoltare”, a subliniat Karadjov.
Întrebat de deputatul Martin Dimitrov (Continue the Change – Democratic Bulgaria) dacă se așteaptă la o schimbare de atitudine din partea României după alegeri, Karadjov a declarat că speră într-o regândire a politicii de conectivitate. „În prezent, România are o abordare de descurajare față de proiectele comune, iar acest lucru afectează nu doar relațiile bilaterale, ci și interesele strategice europene în regiune.”
Oficialul bulgar a mai menționat că, alături de Grecia și România, Bulgaria a convenit organizarea unei întâlniri regionale pentru accelerarea cooperării în domeniul transporturilor. Lipsa de implicare a României rămâne însă un obstacol major.
Prin urmare, în ciuda presiunilor diplomatice și a sprijinului european, Dunărea rămâne în continuare o barieră administrativă și logistică, în loc să fie o axă de dezvoltare regională și conectivitate între țările riverane.
